Kiss-in à Paris
Kiss-in à Paris contre l'homophobie le 26 septembre 2009, Place Carrée, Forum des Halles, 16 heures.
http://www.GayClic.com le blog de l'actualité et de la culture gay.
Showing posts with label be u. Show all posts
Showing posts with label be u. Show all posts
homophobia sucks
Melodia lui Lily Allen, Fuck You, continua sa faca furori. Am mai scris despre aceasta aici.
Read more »
Dupa succesul avut de clipul facut de steviebeebishop, au
continuat sa apara si altele in care oamenii simpli transmit ura lor fata de ura.
Iata acum, si la noi, baietii de la Eu sunt! Tu? preiau initiativa si invita romanii sa nu mai huiduie decat ura.
Spune HAI SICTIR! homofobiei din jurul tau!
"Da drumul tare la muzica si filmeaza-te singur, cu un/o prieten/a sau mai multi, cu mame, tati, bunici, pisici, facand playback pe melodie. Fii original, creativ, nonconformist.. cel mai important, fii tu si distreaza-te!
Trimite-ne clipul tau la haisictir.totalgay@gmail.com pana la 15 Octombrie 2009, apoi noi il vom monta impreuna cu parti din toate clipurile primite iar filmuletul final il vom posta pe youtube, sa ne alaturam celorlalte tari unde sute de oameni, indiferent de varsta, sex, rasa sau orientare sexuala, au colaborat la fel pentru a-si arata sustinerea fata de minoritatile discriminate si dispretul fata de cei care promoveaza ura fara de motiv."
Mai multe detalii pe pagina Eu sunt! Tu?
metrosexualii au stricat și radarul femeilor
acum ceva vreme, Octavian scria pe gaypride.ro despre metrosexualii care i-au stricat gaydarul.
zilele astea, Gracie are dileme. își întâlnește bărbatul vieții (maybe :) ). și ne distrăm. e perfect. seamănă prea tare cu prietenii ei gay. gătește. se chinuie tare cu freza, stă mai mult decât ea in baie. poartă curea albă ca a mea (care by the way, nu îi place), își așează tricoul în pantaloni ca și mine.... îi place madonna, poate vine la madonna . își rade părul de pe piept. și-a cerut scuze că nu a putut să își epileze singur părul de pe picioare și a trebuit să apară la mare neepilat.
ce mai face? acum poveșteste...
își freacă urechea într-un mod în care doar unii prieteni (gay, desigur) o fac. lista continuă.
și uite așa, anii '90 ajung în românia. metrosexualii sunt o creație minunată a gay-lor. cum toate fetele statuează cu hotărâre că gay-ii sunt niște superbi, nu s-au putut abține să nu transforme bărbații lor în unii faini, după calapod. și noua invenție (de fapt, nu e chiar atât de nouă. dandy au mai fost la modă și au făcut și istorie), în zilele acestea răsucește mințile femeilor.
oare e gay? ei bine, nu! ai găsit masculul fain în varianta straight! enjoy!
ps: vezi să cumperi de fiecare dată: două cutii de ceară de epilat, două sprayuri fixativ, două forfecuțe de pielițe, orice... două să fie.
Read more »
zilele astea, Gracie are dileme. își întâlnește bărbatul vieții (maybe :) ). și ne distrăm. e perfect. seamănă prea tare cu prietenii ei gay. gătește. se chinuie tare cu freza, stă mai mult decât ea in baie. poartă curea albă ca a mea (care by the way, nu îi place), își așează tricoul în pantaloni ca și mine.... îi place madonna, poate vine la madonna . își rade părul de pe piept. și-a cerut scuze că nu a putut să își epileze singur părul de pe picioare și a trebuit să apară la mare neepilat.
ce mai face? acum poveșteste...
își freacă urechea într-un mod în care doar unii prieteni (gay, desigur) o fac. lista continuă.
și uite așa, anii '90 ajung în românia. metrosexualii sunt o creație minunată a gay-lor. cum toate fetele statuează cu hotărâre că gay-ii sunt niște superbi, nu s-au putut abține să nu transforme bărbații lor în unii faini, după calapod. și noua invenție (de fapt, nu e chiar atât de nouă. dandy au mai fost la modă și au făcut și istorie), în zilele acestea răsucește mințile femeilor.
oare e gay? ei bine, nu! ai găsit masculul fain în varianta straight! enjoy!
ps: vezi să cumperi de fiecare dată: două cutii de ceară de epilat, două sprayuri fixativ, două forfecuțe de pielițe, orice... două să fie.
undeva, candva, oriunde, oricand
imi plac cuvintele ce lasa optiuni. toate optiunile.
si nicio limitare nu mi se pare acceptabila decat in masura in care experienta istorica a impus-o. doar daca trebuie sa faci democratie si sa educi gloata cu forta. daca nu se descurca, da-le undita si eventual cere-le sa o foloseasca. olandezii aveau o metoda grozava in evul mediu de a face protectie sociala. ca sa combata lenea si cersetoria, inchideau cersetorii intr-o pivinita ce se umplea continuu cu apa si le dadeau o galeata sa o scoata, ca sa nu se innece. daca nu se spala, da-le un sapun si impune-le sa il foloseasca. da-le un prezervativ si, eventual, la pachet, un dvd cu angels in america. caci, nu-i asa, prea putini copii se duc la scoala cu drag, ci fortati de parinti. prea multi oameni schingiuie animale, opreste-i. prea multi arunca arunca pet-uri in padure, din masina sau din tren. ia-l de jos si baga-i-l in san. sau pe gat. prea putini ar fi votat, spre exemplu, la un recensamant, impotriva pedepsei capitale sau pentru abrogarea articolului 200. democratia prin recensamant poate esua in unele arii ale planetei albastre. a nu se intelege ca sunt anarhist sau ca subscriu vreunei forme de autoritarism.
nu imi plac intrebarile inchise, ma supun la interogatoriu. nu pun decat intrebari deschise, imi place sa ascult o poveste. a nu se intelege ca refuz unele forme de dialog
nu imi plac deadline-urile. folosesc cu spor calendarul din outlook, sincron cu telefonul, ca sa fac fata. dar imi place spontaneitatea, nu ma pot aseza in sabloane de timp sau de alt tip. a nu se intelege ca sunt o vraiste
urasc programul fix al muncii. de la 9 la 6. de-aia ajung de obicei la 9.15-9.30 si plec dupa 6.15. nu imi place sa mananc la ore fixe. de-aia pranzesc la 12 , la 2 sau la 4, dupa pofta si foame. ador cafeaua si ma indispune o intrebare de genul la ora asta bei cafea? mai dormi la noapte? . poate da, poate nu. sunt liber sa dorm sau nu. a nu se intelege ca nu sunt un angajat model
nu imi plac statiile de ratb. sunt la fel de fixe. si ma enerveaza intrebarea coborati la prima? nu stiu. poate da, poate nu, ma mai gandesc daca imi place prima sau nu. a nu se intelege ca blochez accsul in mijloacele de transport
nu imi plac regulile de 7 ani de acasa si cavalerism. sunt asa perimate. poate ca azi sunt nesimtit de obosit si ciufut si vreau sa stau eu pe scaun. de ce sa il cedez unei doamne in varsta care se plimba cu ratb in orele de varf, cand sunt eu in drum spre sau dinspre birou? si-apoi, nu pot sa citesc in picioare. a nu se intelege ca sunt exemplu de badaranie
si iarasi, nu suport etichetele. clar, toti indienii merg in sir indian. cel putin singurul pe care l-am vazut eu. si ce daca sunt tigani (cea mai misto cafea mi-a fost servita in casa unui tigan de catre sotia ce poarta numele unei tari sud-americane si fiica botezata dupa numele unui tablou religios), si daca sunt arabi (cea mai ospitaliera vacanta s-a petrecut intr-o tara araba, intr-o locatie turistica lovita de cateva atentate)... si ce daca au sindromul down. sunt atat de frumosi in asemanarea lor. gratie unui videoclip cu ei am cunoscut bucuria de a asculta royksopp. iar daca sunt negri, cu atat mai bine. nu am vazut torso mai frumos ca al unui negru, dupa cum nici femeie mai frumoasa decat iman. si imi plac oamenii, indiferent de sex si orientare. si nu pricep misoginia si ma dezgusta. si urasc orice forma de homofobie, fie ca e la adresa mea, fie ca e la adresa prietenilor mei, fie ca-i naturala, de targoviste si deriva dintr-o maghiarofobie ragateana. a se intelege, da, ca imi plac toti oamenii. si ca discriminarea naste si se naste din monstri.
si nu suport nici sintagme precum nu ai dreptate, te inseli. ei, bine. poate da, poate nu. in opinii, totul este relativ. nu sunt nici judecator sa dau verdicte definitive si irevocabile, dupa cum nici tu nu esti. iar opinia mea imi apartine si nu incerc sa ti-0 impun, asa ca nu incerca nici tu sa mi-o impui pe a ta. poate amandoi ne inselam iar adevarul si dreptatea nu se gasesc in posesia niciunuia dintre noi. a se intelege, da, ca respect opinia ta si am pretentia ca si tu mi-o respecti. nu o sa ti-o accept, insa, daca trece dincolo de frumosul omenesc, intr-o barca extremista. si atunci o sa o si combat, cu hotarare.
asa ca nu ma incorseta dupa moda ta, ma ustura pielea si nu pot respira. lasa-ma sa zbor, nici cerul nu mi-e granita. nu o sa port nicio zeghe sau lant, nu o sa te las nici sa imi stampilezi vreo eticheta, nici cu fierul rosu, niciun petic roz. si nu o sa ma invesmantez nici cu mila-ti, nici cu toleranta-ti, dupa cum nu o sa accept nici sa ma ignori. sunt aici, ma placi ori ba, e treaba ta. gusturile cica nu se discuta. sunt eu, mi-e extraordinar de bine in pielea mea si nu as vrea deloc sa fiu in pielea ta.
undeva, oriunde, oricand, oricum, orice, candva...
Read more »
si nicio limitare nu mi se pare acceptabila decat in masura in care experienta istorica a impus-o. doar daca trebuie sa faci democratie si sa educi gloata cu forta. daca nu se descurca, da-le undita si eventual cere-le sa o foloseasca. olandezii aveau o metoda grozava in evul mediu de a face protectie sociala. ca sa combata lenea si cersetoria, inchideau cersetorii intr-o pivinita ce se umplea continuu cu apa si le dadeau o galeata sa o scoata, ca sa nu se innece. daca nu se spala, da-le un sapun si impune-le sa il foloseasca. da-le un prezervativ si, eventual, la pachet, un dvd cu angels in america. caci, nu-i asa, prea putini copii se duc la scoala cu drag, ci fortati de parinti. prea multi oameni schingiuie animale, opreste-i. prea multi arunca arunca pet-uri in padure, din masina sau din tren. ia-l de jos si baga-i-l in san. sau pe gat. prea putini ar fi votat, spre exemplu, la un recensamant, impotriva pedepsei capitale sau pentru abrogarea articolului 200. democratia prin recensamant poate esua in unele arii ale planetei albastre. a nu se intelege ca sunt anarhist sau ca subscriu vreunei forme de autoritarism.
nu imi plac intrebarile inchise, ma supun la interogatoriu. nu pun decat intrebari deschise, imi place sa ascult o poveste. a nu se intelege ca refuz unele forme de dialog
nu imi plac deadline-urile. folosesc cu spor calendarul din outlook, sincron cu telefonul, ca sa fac fata. dar imi place spontaneitatea, nu ma pot aseza in sabloane de timp sau de alt tip. a nu se intelege ca sunt o vraiste
urasc programul fix al muncii. de la 9 la 6. de-aia ajung de obicei la 9.15-9.30 si plec dupa 6.15. nu imi place sa mananc la ore fixe. de-aia pranzesc la 12 , la 2 sau la 4, dupa pofta si foame. ador cafeaua si ma indispune o intrebare de genul la ora asta bei cafea? mai dormi la noapte? . poate da, poate nu. sunt liber sa dorm sau nu. a nu se intelege ca nu sunt un angajat model
nu imi plac statiile de ratb. sunt la fel de fixe. si ma enerveaza intrebarea coborati la prima? nu stiu. poate da, poate nu, ma mai gandesc daca imi place prima sau nu. a nu se intelege ca blochez accsul in mijloacele de transport
nu imi plac regulile de 7 ani de acasa si cavalerism. sunt asa perimate. poate ca azi sunt nesimtit de obosit si ciufut si vreau sa stau eu pe scaun. de ce sa il cedez unei doamne in varsta care se plimba cu ratb in orele de varf, cand sunt eu in drum spre sau dinspre birou? si-apoi, nu pot sa citesc in picioare. a nu se intelege ca sunt exemplu de badaranie
si iarasi, nu suport etichetele. clar, toti indienii merg in sir indian. cel putin singurul pe care l-am vazut eu. si ce daca sunt tigani (cea mai misto cafea mi-a fost servita in casa unui tigan de catre sotia ce poarta numele unei tari sud-americane si fiica botezata dupa numele unui tablou religios), si daca sunt arabi (cea mai ospitaliera vacanta s-a petrecut intr-o tara araba, intr-o locatie turistica lovita de cateva atentate)... si ce daca au sindromul down. sunt atat de frumosi in asemanarea lor. gratie unui videoclip cu ei am cunoscut bucuria de a asculta royksopp. iar daca sunt negri, cu atat mai bine. nu am vazut torso mai frumos ca al unui negru, dupa cum nici femeie mai frumoasa decat iman. si imi plac oamenii, indiferent de sex si orientare. si nu pricep misoginia si ma dezgusta. si urasc orice forma de homofobie, fie ca e la adresa mea, fie ca e la adresa prietenilor mei, fie ca-i naturala, de targoviste si deriva dintr-o maghiarofobie ragateana. a se intelege, da, ca imi plac toti oamenii. si ca discriminarea naste si se naste din monstri.
si nu suport nici sintagme precum nu ai dreptate, te inseli. ei, bine. poate da, poate nu. in opinii, totul este relativ. nu sunt nici judecator sa dau verdicte definitive si irevocabile, dupa cum nici tu nu esti. iar opinia mea imi apartine si nu incerc sa ti-0 impun, asa ca nu incerca nici tu sa mi-o impui pe a ta. poate amandoi ne inselam iar adevarul si dreptatea nu se gasesc in posesia niciunuia dintre noi. a se intelege, da, ca respect opinia ta si am pretentia ca si tu mi-o respecti. nu o sa ti-o accept, insa, daca trece dincolo de frumosul omenesc, intr-o barca extremista. si atunci o sa o si combat, cu hotarare.
asa ca nu ma incorseta dupa moda ta, ma ustura pielea si nu pot respira. lasa-ma sa zbor, nici cerul nu mi-e granita. nu o sa port nicio zeghe sau lant, nu o sa te las nici sa imi stampilezi vreo eticheta, nici cu fierul rosu, niciun petic roz. si nu o sa ma invesmantez nici cu mila-ti, nici cu toleranta-ti, dupa cum nu o sa accept nici sa ma ignori. sunt aici, ma placi ori ba, e treaba ta. gusturile cica nu se discuta. sunt eu, mi-e extraordinar de bine in pielea mea si nu as vrea deloc sa fiu in pielea ta.
undeva, oriunde, oricand, oricum, orice, candva...
nu sunt barbatul vietii tale, dar sunt prietenul tau pe viata
e atat de bine cand oamenii din jur te iubesc. cateodata dragostea lor poate insa sa depaseasca niste granite. si atunci trebuie sa repui lucrurile in ordine.
in dimineata aceasta m-am trezit sunat de o prietena foarte draga. o relatie foarte veche, pierduta pentru niste ani, regasita acum doua luni. distanta ne omoara, insa prietenia din adolescenta renaste zi de zi si deja nu mai putea sta unul fara celalalt. in fiecare dimineata alergam la birou animat de dorinta de a citi mailul ei matinal si de a-i raspunde. si-apoi ziua intreaga la birou era mai usoara cand vorbeam cu ea.
imi este draga, ii sunt drag... atata doar, ca nu avusesem ocazia sa ii spun despre preferintele mele de gen, vroiam sa ii declar la prima intalnire face2face. dar...
astazi, o data in plus, mi-a zis cat ma iubeste, dar si ca ar trebui sa fiu barbatul vietii ei, ca ar vrea sa isi petreaca restul vietii cu mine. si-atunci i-am spus ca nu vroiam sa ii spun la telefon, si sa stea pe scaun caci nu pot fi barbatul vietii ei, pentru ca la randu-mi, imi plac barbatii! a replicat, desigur, ca fac misto de ea. i-am repetat ce am spus, am asigurat-o ca sunt cat se poate de serios.
imi scrie dupa o ora pe ym:
ea: sunt inca socata
eu: hmmm
eu: socata intr-u sens negativ?
ea: nu..ma gandeam ca ma marit cu tine
eu: da, am vrut sa iti spun tocmai pentru a nu iti face sperante desarte
ea: offf
eu: anyway... sunt acelasi, sunt mereu alaturi de tine
ea: oricum un prieten e mai valoros
ea: unul adevarat
eu: ...doar ca nu pot sa fiu si barbatul vietii tale
morala: pare greu, dar nu este. din contra, e reconfortant. adevarata prietenie, adevarata dragoste se intaresc.
Read more »
in dimineata aceasta m-am trezit sunat de o prietena foarte draga. o relatie foarte veche, pierduta pentru niste ani, regasita acum doua luni. distanta ne omoara, insa prietenia din adolescenta renaste zi de zi si deja nu mai putea sta unul fara celalalt. in fiecare dimineata alergam la birou animat de dorinta de a citi mailul ei matinal si de a-i raspunde. si-apoi ziua intreaga la birou era mai usoara cand vorbeam cu ea.
imi este draga, ii sunt drag... atata doar, ca nu avusesem ocazia sa ii spun despre preferintele mele de gen, vroiam sa ii declar la prima intalnire face2face. dar...
astazi, o data in plus, mi-a zis cat ma iubeste, dar si ca ar trebui sa fiu barbatul vietii ei, ca ar vrea sa isi petreaca restul vietii cu mine. si-atunci i-am spus ca nu vroiam sa ii spun la telefon, si sa stea pe scaun caci nu pot fi barbatul vietii ei, pentru ca la randu-mi, imi plac barbatii! a replicat, desigur, ca fac misto de ea. i-am repetat ce am spus, am asigurat-o ca sunt cat se poate de serios.
imi scrie dupa o ora pe ym:
ea: sunt inca socata
eu: hmmm
eu: socata intr-u sens negativ?
ea: nu..ma gandeam ca ma marit cu tine
eu: da, am vrut sa iti spun tocmai pentru a nu iti face sperante desarte
ea: offf
eu: anyway... sunt acelasi, sunt mereu alaturi de tine
ea: oricum un prieten e mai valoros
ea: unul adevarat
eu: ...doar ca nu pot sa fiu si barbatul vietii tale
morala: pare greu, dar nu este. din contra, e reconfortant. adevarata prietenie, adevarata dragoste se intaresc.
este primavara iesirii din dulap
nu sunt un gay care sa defileze cu sexualitatea lui, am mai spus-o. nu cred ca, straight sau gay, viata sexuala a unei persoane priveste pe altcineva. este o alegere personala cu cine iti discuti viata sexuala. familia si prietenii sunt indeajuns. nu sunt tocmai closeted, dar nici openly gay, nu mi-am pus o placuta la gat. bunaoara, am ales ca la job sa nu trambitez acest subiect, sunt doar cativa colegi care stiu. am considerat ca merita si trebuie, m-au intrebat le-am raspuns. nu m-am prezentat niciodata cu "salut, sunt florin si sunt gay", dar nici nu ma gasesc intr-o schema de minciuni imbrobodite, nu am prietena imaginara, etc. pe de alta parte, avand in vedere meseria ce o practic, sales, imaginea cu care ma afisez clientilor, interni sau externi, este foarte importanta, si cu totul alte obstacole trebuie sa daram in relatia cu ei, viata mea sexuala nu ii priveste.
postul acesta vine dupa ce, in ultima perioada, am citit, in mai multe randuri, in diverse locuri depsre coming out, si, in plus, se leaga foarte mult si de o experienta amoroasa. se doreste a fi si o completare la postul anterior.
adica:
- minunatul Octavian a povestit experienta sa foarte fericita privind coming out-ul si modul in care a fost acceptat de cei din jur.
- tot pe gaypride.ro, Robert a scris despre self hating homo, despre care am mai comentat, adaugand distinctia intre introvertiti/extrovertiti si openly gay/flamboyant.
- Soldatelul a raspuns intrebarii la care interlocutorul nu vroia sa auda raspunsul.
- Brad, un politist american bisexual closeted tine un blog pe care il citesc pironit, de fiecare data."That's a part of life I keep 100% secret. I've accepted that I have to stay in the closet." In ultimul post vorbeste despre experientele discriminatorii ale unui alt politist american, openly gay. articolul este preluat din Albuquerque Journal, via alt blog. "Wolke's captain sent out an e-mail to all supervisors informing them that Wolke was gay, to monitor his behaviour and to notify the captain about any problems."
- sunt abonat la un newsletter pe care vi-l recomand si voua. About.com Gay Life. gratie acestuia, am descoperit o discutie pe forum, despre un tanar canadian care nu este openly gay la birou si nu stie ce sa faca, se simte strans cu usa si, mai mult, minte pe modelul "iubita imaginara".
- experienta amoroasa: ex-boy friend imi spune ca a promis ca se va casatori cu o colega pentru a o ajuta sa obtina cetatenia romana. raspund, "mda, probabil ca e ok. poate ca si eu as face acelasi lucru daca ar fi cazul.sunt de acord, te sustin". post factum, am inteles, mult mai tarziu, ca, de fapt, la mijloc era si dorinta lui de a fi acceptat, de a da bine intr-un tablou in care se dorea.
asadar, fata de cele exemplificate mai sus, trebuie sa declar nu pot sa inteleg decizia de a ramane closeted, dupa cum nu accept ideea de a indeplini formalisme sociale hetero (casatorie) pentru a poza in altcineva decat esti.ok, am un job care imi impune unele constrangeri, trebuie sa le accept. nu le pot accepta, schimb jobul (ceea ce, intre noi fie spus, ma bate gandul. nu din cauza sexualitatii mele, ci pentru ca vine o vreme pentru toate.)
am mai vorbit si de ex-gay si, sa ii numim, in denial gay (nu am gasit o denumire stiintifica, impamantenita, pentru acestia. daca stie cineva sa imi zica si mie) (care au fantezii same sex, dar nu au incercat, cei ce se casatoresc pentru a isi nega conditia ), care constituie o temelie sanatoasa a cercului homofobilor.
nu doar ca se ingroasa tagma homofobilor, dar, ascunzand frumusetea noastra nici nu vom putea fi vreodata acceptati de societate. mentalitatile se schimba greu. daca prietenii si familiile noastre nu ne vor cunoaste, vor ramane inchistati probabil in traditia romaneasca. dragostea lor pentru noi nu va inceta, ci doar ii va schimba. poate vor fi mai curiosi, poate vor vrea sa inteleaga mai bine. "The true mystery of the world is the visible, not the invisible." poate ca e complicat, dar e o usurare. si, cum zicea si Harvey Milk, "iesiti din dulap pentru rude si prieteni. va vor iubi la fel si vom invinge." (citat din memorie)
ne este bine in pielea noastra, iubim, ne place ceea ce vedem in oglinda. suferim din aceleasi motive ca toti ceilalti (vezi si Wannabegay) , dupa cum vrem sa avem si ceea ce au ceilalti.
coming out-ul va conduce catre schimbarea mentalitatilor.cand oamenii ce ne iubesc vor sti, ne vor iubi poate si semenii. putini vor fi cei ce vor arunca cu pietre. aceia ce nu vor accepta, poate ca nici nu merita efortul. poate totul a fost doar o iluzie. vom pierde poate un prieten, o cunostiinta, de fapt. dar vom castiga respectul celorlalti atat pentru noi, cat si pentru ideea de homosexualitate, pentru modul nostru de viata si ii vom muta in barca sustinatorilor nostri. ei se vor gasi intre cei ce vor sustine cauza noastra. vor vota pentru noi. vor creea curente de opinie favorabile noua (vezi sectiunea marturii din gaypride.ro). atunci vom inceta sa fim o minoritate. si inca un lucru: au dreptul la aceasta dovada de respect din partea noastra. nu merita sa fie mintiti.
nu stii cum? cauta cateva resurse online. iata un exemplu: Coming Out Tips . suna o organizatie, precum Eu sunt! Tu?. intreaba un prieten.
este primavara iesirii din dulap. I am the love that dare to speak its name.
varful aisbergului
filmul cu care m-am delectat zilele acestea se numeste l'homme est une femme comme les autre. povestea clarinetistului simon, 30 ani, evreu, gay, foarte deschis in ceea ce priveste orientarea sa sexuala, pe care insa nu o accepta unchiul sau, un bancher ce ii ofera cateva milioane si o casa daca se casatoreste, pentru a duce numele familiei mai departe. desi refuza initial oferta, este constrans sa renunte la barbati si decide sa se casatoreasca. aleasa , rosalie, este o cantareata ce provine dintr-o familie evreiasca ortodoxa din new york. nu o sa discut complicatiile si conflictul ivite intre etnicitate si sexualitate, desi ar fi si aici un material foarte bogat.
filmul m-a lasat cu o alta intrebare:. de ce aleg unii oameni sa isi nege sexualitatea, de ce se lasa strangulati sau cumparati de eticheta sociala?
am in cercul de cunostiinte doua personagii ce imi par a fi facut acelasi lucru. nu avem o relatie speciala ca sa fi ajuns sa discutam vreodata acest subiect, insa radarul meu nu imi lasa prea multe dubii. si ma intreb,asadar, merita sa te insori cu o femeie urata, dar avuta si sa duci o viata mizerabila, negandu-te? merita sa renunti la lesbianismul tau pentru a da bine intr-o corporatie? sa te arunci intr-o relatie heterosexuala care nu iti produce decat durere, nemultumire si furie?
prin urmare o sa completez definitia data de robert pentru the self hating homo * cu categoria celor ce isi neaga sexualitatea. acestia sunt varful aisbergului. sunt cei mai self hating. se urasc pentru ca sunt diferiti de majoritate. se urasc pentru ca s-au vandut pe ei. se urasc pentru ca isi urasc frumusetea. ba mai mult, s-a dovedit stiintific ca acestia mai ating inca o culme. sunt si homofobi.
* ar mai fi de adaugat si faptul ca nu sunt de acord ca aceia ce nu defileaza cu sexualitatea lor sunt self hating homos. sa zicem ca sunt doar introvertiti. e o diferenta mare intre closeted si introvert, dupa cum este una mare si intre openly gay si flamboyant.
** nu obisnuiesc sa imi placa muzica christinei aguilera. melodia de fata este o exceptie.
Read more »
filmul m-a lasat cu o alta intrebare:. de ce aleg unii oameni sa isi nege sexualitatea, de ce se lasa strangulati sau cumparati de eticheta sociala?
am in cercul de cunostiinte doua personagii ce imi par a fi facut acelasi lucru. nu avem o relatie speciala ca sa fi ajuns sa discutam vreodata acest subiect, insa radarul meu nu imi lasa prea multe dubii. si ma intreb,asadar, merita sa te insori cu o femeie urata, dar avuta si sa duci o viata mizerabila, negandu-te? merita sa renunti la lesbianismul tau pentru a da bine intr-o corporatie? sa te arunci intr-o relatie heterosexuala care nu iti produce decat durere, nemultumire si furie?
prin urmare o sa completez definitia data de robert pentru the self hating homo * cu categoria celor ce isi neaga sexualitatea. acestia sunt varful aisbergului. sunt cei mai self hating. se urasc pentru ca sunt diferiti de majoritate. se urasc pentru ca s-au vandut pe ei. se urasc pentru ca isi urasc frumusetea. ba mai mult, s-a dovedit stiintific ca acestia mai ating inca o culme. sunt si homofobi.
**
* ar mai fi de adaugat si faptul ca nu sunt de acord ca aceia ce nu defileaza cu sexualitatea lor sunt self hating homos. sa zicem ca sunt doar introvertiti. e o diferenta mare intre closeted si introvert, dupa cum este una mare si intre openly gay si flamboyant.
** nu obisnuiesc sa imi placa muzica christinei aguilera. melodia de fata este o exceptie.
Subscribe to:
Posts (Atom)
