undeva, candva, oriunde, oricand
imi plac cuvintele ce lasa optiuni. toate optiunile.
si nicio limitare nu mi se pare acceptabila decat in masura in care experienta istorica a impus-o. doar daca trebuie sa faci democratie si sa educi gloata cu forta. daca nu se descurca, da-le undita si eventual cere-le sa o foloseasca. olandezii aveau o metoda grozava in evul mediu de a face protectie sociala. ca sa combata lenea si cersetoria, inchideau cersetorii intr-o pivinita ce se umplea continuu cu apa si le dadeau o galeata sa o scoata, ca sa nu se innece. daca nu se spala, da-le un sapun si impune-le sa il foloseasca. da-le un prezervativ si, eventual, la pachet, un dvd cu angels in america. caci, nu-i asa, prea putini copii se duc la scoala cu drag, ci fortati de parinti. prea multi oameni schingiuie animale, opreste-i. prea multi arunca arunca pet-uri in padure, din masina sau din tren. ia-l de jos si baga-i-l in san. sau pe gat. prea putini ar fi votat, spre exemplu, la un recensamant, impotriva pedepsei capitale sau pentru abrogarea articolului 200. democratia prin recensamant poate esua in unele arii ale planetei albastre. a nu se intelege ca sunt anarhist sau ca subscriu vreunei forme de autoritarism.
nu imi plac intrebarile inchise, ma supun la interogatoriu. nu pun decat intrebari deschise, imi place sa ascult o poveste. a nu se intelege ca refuz unele forme de dialog
nu imi plac deadline-urile. folosesc cu spor calendarul din outlook, sincron cu telefonul, ca sa fac fata. dar imi place spontaneitatea, nu ma pot aseza in sabloane de timp sau de alt tip. a nu se intelege ca sunt o vraiste
urasc programul fix al muncii. de la 9 la 6. de-aia ajung de obicei la 9.15-9.30 si plec dupa 6.15. nu imi place sa mananc la ore fixe. de-aia pranzesc la 12 , la 2 sau la 4, dupa pofta si foame. ador cafeaua si ma indispune o intrebare de genul la ora asta bei cafea? mai dormi la noapte? . poate da, poate nu. sunt liber sa dorm sau nu. a nu se intelege ca nu sunt un angajat model
nu imi plac statiile de ratb. sunt la fel de fixe. si ma enerveaza intrebarea coborati la prima? nu stiu. poate da, poate nu, ma mai gandesc daca imi place prima sau nu. a nu se intelege ca blochez accsul in mijloacele de transport
nu imi plac regulile de 7 ani de acasa si cavalerism. sunt asa perimate. poate ca azi sunt nesimtit de obosit si ciufut si vreau sa stau eu pe scaun. de ce sa il cedez unei doamne in varsta care se plimba cu ratb in orele de varf, cand sunt eu in drum spre sau dinspre birou? si-apoi, nu pot sa citesc in picioare. a nu se intelege ca sunt exemplu de badaranie
si iarasi, nu suport etichetele. clar, toti indienii merg in sir indian. cel putin singurul pe care l-am vazut eu. si ce daca sunt tigani (cea mai misto cafea mi-a fost servita in casa unui tigan de catre sotia ce poarta numele unei tari sud-americane si fiica botezata dupa numele unui tablou religios), si daca sunt arabi (cea mai ospitaliera vacanta s-a petrecut intr-o tara araba, intr-o locatie turistica lovita de cateva atentate)... si ce daca au sindromul down. sunt atat de frumosi in asemanarea lor. gratie unui videoclip cu ei am cunoscut bucuria de a asculta royksopp. iar daca sunt negri, cu atat mai bine. nu am vazut torso mai frumos ca al unui negru, dupa cum nici femeie mai frumoasa decat iman. si imi plac oamenii, indiferent de sex si orientare. si nu pricep misoginia si ma dezgusta. si urasc orice forma de homofobie, fie ca e la adresa mea, fie ca e la adresa prietenilor mei, fie ca-i naturala, de targoviste si deriva dintr-o maghiarofobie ragateana. a se intelege, da, ca imi plac toti oamenii. si ca discriminarea naste si se naste din monstri.
si nu suport nici sintagme precum nu ai dreptate, te inseli. ei, bine. poate da, poate nu. in opinii, totul este relativ. nu sunt nici judecator sa dau verdicte definitive si irevocabile, dupa cum nici tu nu esti. iar opinia mea imi apartine si nu incerc sa ti-0 impun, asa ca nu incerca nici tu sa mi-o impui pe a ta. poate amandoi ne inselam iar adevarul si dreptatea nu se gasesc in posesia niciunuia dintre noi. a se intelege, da, ca respect opinia ta si am pretentia ca si tu mi-o respecti. nu o sa ti-o accept, insa, daca trece dincolo de frumosul omenesc, intr-o barca extremista. si atunci o sa o si combat, cu hotarare.
asa ca nu ma incorseta dupa moda ta, ma ustura pielea si nu pot respira. lasa-ma sa zbor, nici cerul nu mi-e granita. nu o sa port nicio zeghe sau lant, nu o sa te las nici sa imi stampilezi vreo eticheta, nici cu fierul rosu, niciun petic roz. si nu o sa ma invesmantez nici cu mila-ti, nici cu toleranta-ti, dupa cum nu o sa accept nici sa ma ignori. sunt aici, ma placi ori ba, e treaba ta. gusturile cica nu se discuta. sunt eu, mi-e extraordinar de bine in pielea mea si nu as vrea deloc sa fiu in pielea ta.
undeva, oriunde, oricand, oricum, orice, candva...
Read more »
si nicio limitare nu mi se pare acceptabila decat in masura in care experienta istorica a impus-o. doar daca trebuie sa faci democratie si sa educi gloata cu forta. daca nu se descurca, da-le undita si eventual cere-le sa o foloseasca. olandezii aveau o metoda grozava in evul mediu de a face protectie sociala. ca sa combata lenea si cersetoria, inchideau cersetorii intr-o pivinita ce se umplea continuu cu apa si le dadeau o galeata sa o scoata, ca sa nu se innece. daca nu se spala, da-le un sapun si impune-le sa il foloseasca. da-le un prezervativ si, eventual, la pachet, un dvd cu angels in america. caci, nu-i asa, prea putini copii se duc la scoala cu drag, ci fortati de parinti. prea multi oameni schingiuie animale, opreste-i. prea multi arunca arunca pet-uri in padure, din masina sau din tren. ia-l de jos si baga-i-l in san. sau pe gat. prea putini ar fi votat, spre exemplu, la un recensamant, impotriva pedepsei capitale sau pentru abrogarea articolului 200. democratia prin recensamant poate esua in unele arii ale planetei albastre. a nu se intelege ca sunt anarhist sau ca subscriu vreunei forme de autoritarism.
nu imi plac intrebarile inchise, ma supun la interogatoriu. nu pun decat intrebari deschise, imi place sa ascult o poveste. a nu se intelege ca refuz unele forme de dialog
nu imi plac deadline-urile. folosesc cu spor calendarul din outlook, sincron cu telefonul, ca sa fac fata. dar imi place spontaneitatea, nu ma pot aseza in sabloane de timp sau de alt tip. a nu se intelege ca sunt o vraiste
urasc programul fix al muncii. de la 9 la 6. de-aia ajung de obicei la 9.15-9.30 si plec dupa 6.15. nu imi place sa mananc la ore fixe. de-aia pranzesc la 12 , la 2 sau la 4, dupa pofta si foame. ador cafeaua si ma indispune o intrebare de genul la ora asta bei cafea? mai dormi la noapte? . poate da, poate nu. sunt liber sa dorm sau nu. a nu se intelege ca nu sunt un angajat model
nu imi plac statiile de ratb. sunt la fel de fixe. si ma enerveaza intrebarea coborati la prima? nu stiu. poate da, poate nu, ma mai gandesc daca imi place prima sau nu. a nu se intelege ca blochez accsul in mijloacele de transport
nu imi plac regulile de 7 ani de acasa si cavalerism. sunt asa perimate. poate ca azi sunt nesimtit de obosit si ciufut si vreau sa stau eu pe scaun. de ce sa il cedez unei doamne in varsta care se plimba cu ratb in orele de varf, cand sunt eu in drum spre sau dinspre birou? si-apoi, nu pot sa citesc in picioare. a nu se intelege ca sunt exemplu de badaranie
si iarasi, nu suport etichetele. clar, toti indienii merg in sir indian. cel putin singurul pe care l-am vazut eu. si ce daca sunt tigani (cea mai misto cafea mi-a fost servita in casa unui tigan de catre sotia ce poarta numele unei tari sud-americane si fiica botezata dupa numele unui tablou religios), si daca sunt arabi (cea mai ospitaliera vacanta s-a petrecut intr-o tara araba, intr-o locatie turistica lovita de cateva atentate)... si ce daca au sindromul down. sunt atat de frumosi in asemanarea lor. gratie unui videoclip cu ei am cunoscut bucuria de a asculta royksopp. iar daca sunt negri, cu atat mai bine. nu am vazut torso mai frumos ca al unui negru, dupa cum nici femeie mai frumoasa decat iman. si imi plac oamenii, indiferent de sex si orientare. si nu pricep misoginia si ma dezgusta. si urasc orice forma de homofobie, fie ca e la adresa mea, fie ca e la adresa prietenilor mei, fie ca-i naturala, de targoviste si deriva dintr-o maghiarofobie ragateana. a se intelege, da, ca imi plac toti oamenii. si ca discriminarea naste si se naste din monstri.
si nu suport nici sintagme precum nu ai dreptate, te inseli. ei, bine. poate da, poate nu. in opinii, totul este relativ. nu sunt nici judecator sa dau verdicte definitive si irevocabile, dupa cum nici tu nu esti. iar opinia mea imi apartine si nu incerc sa ti-0 impun, asa ca nu incerca nici tu sa mi-o impui pe a ta. poate amandoi ne inselam iar adevarul si dreptatea nu se gasesc in posesia niciunuia dintre noi. a se intelege, da, ca respect opinia ta si am pretentia ca si tu mi-o respecti. nu o sa ti-o accept, insa, daca trece dincolo de frumosul omenesc, intr-o barca extremista. si atunci o sa o si combat, cu hotarare.
asa ca nu ma incorseta dupa moda ta, ma ustura pielea si nu pot respira. lasa-ma sa zbor, nici cerul nu mi-e granita. nu o sa port nicio zeghe sau lant, nu o sa te las nici sa imi stampilezi vreo eticheta, nici cu fierul rosu, niciun petic roz. si nu o sa ma invesmantez nici cu mila-ti, nici cu toleranta-ti, dupa cum nu o sa accept nici sa ma ignori. sunt aici, ma placi ori ba, e treaba ta. gusturile cica nu se discuta. sunt eu, mi-e extraordinar de bine in pielea mea si nu as vrea deloc sa fiu in pielea ta.
undeva, oriunde, oricand, oricum, orice, candva...
Subscribe to:
Posts (Atom)
